Nu știu alții cum sunt, dar...
Ei bine, eu am modul meu - aproape „ritualul” meu - de a cumpăra materiale pentru bijuterii (și nu numai). Întâi pun în coș cele de care am nevoie musai musai și care reprezintă, de fapt, motivul pentru care fac cumpărături. Apoi dau drumul viiiiselor și chefurilor: vreau și asta, și asta... dar uite ce frumos arată asta... și ce nuanțe are agata asta... și ce luciu miiinunat are piatra asta... Și așa, mai pierdem niște ore din viață, nu? Apoi mă lovește crunta realitate, sub forma totalului afișat la finalului listei. Și atunci leeeent, foaaarte leeeeeeeeent, mai fac un clic cu mouse-ul pe „eliminare produs”, apoi pe încă unul, până când suma totală se încadrează în bugetul disponibil... plasez comanda și am încheiat subiectul repede repede, cu un sentiment pe jumătate vinovat, pe jumătate trist că nu am cumpărat tot ce era în magazin.
Momentul cu adevărat glorios este acela când primesc materialele și le pun frumos în cutii, alături de surorile lor din stoc, lucru care uneori ia tot atâta vreme cât cumpărăturile. Dar, parafrazând o reclamă faimoasă, acest moment este priceless!
Comentarii
Trimiteți un comentariu