Greu să începi descrierea unui eveniment când l-ai așteptat
mult și te simți copleșit atât de frumusețea spațiului în care este găzduit,
cât și de atmosfera creată prin strângerea laolaltă a atâtor oameni talentați,
care îți dau de gândit asupra propriului drum într-ale designului și creării de
obiecte unicat...
În primul rând, despre Asociația Atelierul de Creație:
este un proiect condus de oameni care știu ce vor și știu cum să obțină ce
doresc, excelenți în ceea ce fac și foarte deschiși. Care înțeleg că un târg de
produse unicat sau de design nu creează musai un spirit de comunitate creativă
și că răspunsul e mai curând un eveniment în care nu concurăm, ci putem discuta
deschis despre problemele întâmpinate în acest domeniu, despre planuri de viitor,
despre ce ne pasionează și ne inspiră. Iar publicul este receptiv la atmosfera
creată astfel, fiind mai interesat decât în alte ocazii să se aplece asupra
obiectelor de autor, să le cunoască povestea și să înțeleagă procesele de
creație.
În al doilea rând, spațiile care găzduiesc evenimentul an de
an sunt foarte atent alese. Anul acesta, însă, mi s-a părut un loc cu adevărat
excepțional, cu potențial de vedetă în sine: Casa Eliad a reintrat de câțiva ani
în circuitul public, după o restaurare minuțioasă. S-au păstrat sălile
inițiale, decorate foarte inspirat, iar această atmosferă de petrecere sau zi
de primire „la conac” a fost cum nu se poate mai potrivită pentru Noaptea albă a creatorilor și designerilor
de produs. Vizitatorii au fost interesați să petreacă mai mult timp în
centrul cultural alături de expozanți, într-o atmosferă întreținută de
pianistul Alex Racoviță și de DJ Grobby Anne, dar și de barul Creative Arts.
În plus, gazda noastră, doamna Alice Barb, directoarea Centrului
Cultural Casa Artelor, a stat de vorbă cu fiecare expozant în parte, ne-a
admirat creațiile și ne-a încurajat, iar la urmă ne-a cântat la pian.
Nu știu dacă lucrurile ar fi fost la fel de cool și
interactive în cazul unei expoziții cu vânzare, dar participanții au fost
comunicativi, la fiecare în parte văzându-se plăcerea, ba chiar pasiunea de a
crea și de a vorbi despre munca lor. Bineînțeles, fiecare a interacționat mai
mult cu cei cu care a simțit afinități. Am avut norocul să citesc textele de
prezentare ale tuturor încă înainte de a apărea ziarul evenimentului și deja
îmi făcusem o idee despre ce (și cine, prin urmare) m-ar interesa. Când fluxul
vizitatorilor s-a mai domolit, după miezul nopții, am avut vreme să colindăm și
prin celelalte încăperi, până atunci rămânând mai mult sau mai puțin în
apropierea lucrărilor personale și legând discuții cu „vecinii”. Din fericire,
nimeni nu cred că s-a putut plânge că nu a avut vecini interesanți.
Aș vrea să remarc în special câțiva creatori ale căror lucrări voiam musai să le văd și cu care doream să discut – ceea ce nu înseamnă că restul sunt mai puțin talentați sau importanți. Doar că, prin prisma faptului că fac parte și din echipa de redacție a Revistei Atelierul, căutam subiecte pentru articolele viitoare direct în prima linie a frontului. :)
Nu am simțit nici o clipă că unii ar fi mai presus decât alții, fiecare își are drumul și stilul propriu, chiar dacă creează produse de aclași gen pentru același public țintă. În plus, mi s-a părut foarte bine făcută selecția, care a alăturat branduri / creatori cu renume și cu mare experiență și începători promițători, aflați așadar la primele evenimente de acest gen.
Nicoleta Stoian (Nicomade) este o veche prietenă a Atelierului, iar cu ocazia NACD s-a dovedit un ajutor eficient (și voluntar) în faza finală a pregătirii expoziției și la „strânsul jucăriilor”, la sfârșit. Creațiile ei se îndreaptă în ultima vreme spre portrete delicate – după natură sau stilizate – realizate din lut polimeric, dar experiența ei într-ale modelării argilei este vastă, iar rezultatele foarte frumoase.
Adrian de la Slender Tree a stat exact lângă mine. Din
păcate, a adus doar console și măsuțe. De ce din păcate? Pentru că scaunele au
fost insuficiente în sală. :) Lemnul recuperat în diferite stadii și „retușat”
sau recondiționat de-a binelea cu rășină epoxidică poate ajunge un obiect central
într-o încăpere dacă vine din acest atelier nou (de mai puțin de un an, dar cu experiență
mult mai vastă). Afacerea am înțeles că a pornit de la realizarea blaturilor și
Adrian ar vrea să se axeze din nou pe acest gen de obiecte, dar între timp
realizează articole atât unicat, cât și de serie.
Cu Ciprian Manda am discutat la ediția de anul trecut. În
piesele sale de mobilier se vede clar mintea arhitectului. Anul acesta a expus
piese geometrice suple, frumos finisate, cu linii simple, despre care aproape
n-ai crede că pot suporta greutăți mari.
 |
| Sursă imagine: Revista Atelierul |
Sandra Bardan este graphic designer și art director, iar la
NACD a venit cu o idee atât de nouă, că nici nu are încă un preț calculat: cămașa
clic-clac. Nouă, dar ingenioasă: cămașă albă, din bumbac cu o textură foarte
agreabilă, la care se atașează gulere și manșete colorate, de asemenea din
bumbac, cu imprimeuri foarte drăguțe sau uni și ținută bună. Nu pot decât să
sper că se va hotărî repede asupra prețului!
Ciprian Ariciu este ceramist, specializat în tehnica raku și
plin de energie și de idei. Pe lângă creație și explorări artistice în
străinătate, predă și cursuri private de ceramică. Cum e și normal pentru un
artist plastic, este îndrăgostit de materialul cu care lucrează și de energia
pe care o transmite.
 |
| Sursă imagine: Daniela Lazăr pentru Revista Atelierul |
Am descoperit creațiile Lemnia – genți și poșete de (sau cu)
lemn – când făceam cercetare pentru un articol anul trecut și m-au cucerit, dar, dată fiind natura materialului, rămăsesem cu nelămuriri
și cu dorința de a vedea produsele și în realitate. Răspunsuri: nu, nu sunt
grele, chiar dacă grosimea cadrului de lemn este de circa 0,5 cm, în plus
interiorul este dublat cu piele; da, se folosește doar piele de bună calitate,
care miroase bine și DA, sunt la fel de frumoase ca în fotografii. Chiar și
după o discuție scurtă e ușor să vezi cât de pasionat e Răzvan, creatorul din
spatele brandului, de munca pe care o face.
 |
| Sursă imagine: Daniela Lazăr pentru Revista Atelierul |
Este o plăcere să stai de vorbă cu Monica și Bogdan, din
spatele brandului Atelier KIKU. Sunt deschiși, veseli, drăguți, au răbdare să explice
și imaginație din plin. Corpurile lor de iluminat sunt unice, chic și vesele.
Un joc de texturi, forme și lumină. Bineînțeles că mi-a rămas gândul la veioza
cu creioane, și eu am nevoie de un loc unde să le pun pe ale mele!
Am lăsat-o la urmă pe cea cu care am discutat, probabil, cel
mai mult și față de care am o admirație ceva între termenii englezești awe și crush. Numai vorbind cu ea și m-am simțit inspirată; dacă n-am fi
fost la NACD în acel moment, m-aș fi apucat pe loc să fac schițe, planuri,
cercetări și eventual lucrări. Am descoperit multe lucruri și interese în
comun. Este vorba de Gabriela, cunoscută în lumea bijuteriilor de autor drept
Brielle Bijoux, un munte de talent și determinare să-și exploateze la maximum
capacitățile creatore. Are la activ cursuri de bijuterie contemporană dintre
cele mai impresionante și plănuiește să ia parte și la altele. Oamenii ca ea au
darul să-i inspire pe cei din jur.
 |
| Sursă imagine: Revista Atelierul |
 |
| Sursă imagine: Revista Atelierul |
 |
| Sursă imagine: Centrul Cultural Casa Artelor |
Și, chiar dacă nu am apucat să vorbesc cu băieții de la Wood be Nice, trebuie să îi menționez: pe lângă creațiile așezate cuminți la un loc, ca publicul să se bucure de ele, au furnizat o mulțime de suporturi fizice din lemn reciclat pentru display-urile celorlalți artiști.
 |
| Sursă imagine: Oana Voinea pentru Revista Atelierul |
Un asemenea eveniment dă dependență dacă ești interesat de
comunitatea creativă și de brandurile în creștere sau consacrate. Prin urmare,
dragi membri ai Asociației Atelierul de Creație, nu scăpați de mine nici la
anul!
 |
| Sursă imagine: Centrul Cultural Casa Artelor |
Comentarii
Trimiteți un comentariu